Lansare de carte - Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului

CALL FOR PAPERS Arhivele Totalitarismului/Totalitarianism Archives

Arhivele TotalitarismuluI/Totalitarianism Archives is a peer-reviewed academic journal published by the National Institute for the Study of Totalitarianism of the Romanian Academy, indexed in CEEOL and EBSCO databases.

We are currently calling for papers for volumes no. 1-2 and 3-4 to be published in 2017.

Senior scholars, researchers, PhD students and postdoctoral students are strongly encouraged to submit papers on one of the following topics: 

• European right wing: Italian fascism, Nazism; Authoritarian regimes;
  Stalin’s Great Terror; 
• The Comintern and Communist Parties in Europe; 
• International relations: Western Communist Parties and the Communist Party of the Soviet Union; 
• Political, economic, social, and cultural evolutions in the Soviet bloc after World War II; 
• East-West relations during the Cold War; 
• Opposition to totalitarianism: From resistance to dissent (types of opposition, ways of expressing alternative views: samizdat/tamizdat/magnitizdat, paralel cultures);
• Human rights movements and the fall of communist regimes in East-Central Europe;
• Ideology, propaganda, political parties and organizations: The totalitarian experience in the 20th century.

The papers may be submitted in ROMANIAN, ENGLISH, FRENCH. 

The contributors are asked to send the FINAL DRAFTS and a short narrative cv until April 15, 2017 at inst.academia@gmail.com 

We are kindly ask the authors to respect the following lenght and editing suggestions:

Studies: maximum 40 000 characters, no spaces/ approximate 20 standard pages. The title of the submitted article should be descriptive, concise and must indicate the chronological limits. The studies must contain subtitles, an introduction presenting the stage of knowledge of the subject, the novelty of the research, the analysis of the subject, and a chapter of conclusions.

Documents: maximum 40 000 characters, no spaces/ approximate 20 standard pages. The texts published under this chapter must consist of the following elements: 2-4 pages of introduction and the documents must be accompanied by titles, the archival source and illustrations.

Biographies: maximum 10 000 characters, no spaces/ approximates 5 standard pages. Biographies do not have footnotes, but at the end of the text the authors are asked to attach a selective bibliography of the sources. „Totalitarianism Archives” encourages the authors to submit along with the biography a photo of the person whose biography is being submitted.

Book Reviews: maximum 10 000 characters, no spaces/ approximate 5 standard pages.

Formatting: 12, Times New Roman, 1,5 spacing

For editing guidelines, please consult : 

http://arhiveletotalitarismului.blogspot.ro/p/norme-de-redactare.html

The submitted papers are to be subjected to peer-review process. The authors will be notified regarding the decision of publication in due time.

Oameni care fac lumea să rodească

În lumile noastre mici, trăim înconjuraţi de o mulţime de oameni. Dintre aceştia, sunt câţiva care au capacitatea extraordinară să facă lucrurile să rodească. Am putea să-i numim constructori, căci sunt cei care, având ei înşişi o temelie solidă, se înhamă să pună, toată viaţa, piatră peste piatră, pentru a construi din nou şi din nou. 

Dar ar fi prea puţin.

Domnul Vasile Buga, domnul Buga, cum îi spunem noi, cei de la INST, este cu mult mai mult de atât.

Pentru cei mai mulţi, este coordonatorul Centrului de Studii Ruse şi Sovietice "Florin Constantiniu" de la INST. 

De fapt, domnul Buga estesufletul Centrului.

O sămânţă sădită cu aproape zece ani în urmă la INST, alături de domnul profesor Florin Constantiniu, şi pe care domnul Buga a făcut-o să rodească an de an.

În aceste rânduri, n-am să vă spun cine este domnul Buga, profesionistul Buga. Puteţi descoperi la o simplă căutare pe internet cât de multe lucruri a făcut de-a lungul vieţii sale.

Am să vă spun însă ceva despre omul Vasile Buga, despre care nu scrie decât în sufletele celor care îl cunosc:

Seriozitate, altruism, modestie şi o putere de muncă extraordinară. 

Respect pentru oameni, toţi oamenii. 

Generozitate fără margini. 

Diplomaţie care i-ar înmuia şi pe cei mai trufaşi dintre noi.

O delicateţe care-ţi arată că lumea (asta mică în care trăim noi) poate fi un loc mai respirabil, chiar frumos.

Pe scurt, foarte pe scurt, acesta este domnul Buga, cel care face lumea să rodească.

La mulţi ani, dragul nostru domn Buga!

Revista "Arhivele Totalitarismului" 2016

Revista Arhivele Totalitarismului este disponibilă şi online.

Accesaţi  https://www.ceeol.com/search/journal-detail?id=87 pentru revista Arhivele Totalitarismului 2007-2016.

Arhivele Totalitarismului 

Anul XXIV Nr. 90-91 1-2/2016

EDITORIAL

Radu Ciuceanu, Istoria ca un balast, XLV ........................................................................... 5

Antoaneta Olteanu, Lenin și miturile lui ..................................................................................9

Ioana Elena Secu, „Ideea rusă” în politica externă a Uniunii Sovietice, 1939-1941, I ........................... 24

Ion Constantin, Între două fronturi: Comuniștii polonezi în anii celui de-al Doilea

Război Mondial............................................................................................................44

Adam Burakowski, Activitatea Tribunalului Poporului din Bulgaria, 1944-1945 .........................................65

Marius Tărîţă, Preliminarii la problema limbii române în R.S.S. Moldovenească în primii ani după război, 1944-1948 ................................................................................................... 87

Petre Opriş, O scurtă biografie a spionului sovietic: Piotr Gonciaruk................................... 98

Luminiţa Banu, Florian Banu, Cauzele emigrării etnicilor germani din România reflectate în documentele Securităţii, 1948-1989, I................................................................................107

STUDII

Adrian Constantin Rotar, Începutul colectivizării în nordul Moldovei și Bucovina. Răscoalele țărănești și represiunea comunistă, 1949............................................................................. 122

Aleksandr Stykalin, Apropierea sovieto-iugoslavă din anii 1955-1956 și dizolvarea Cominformului .... 141

Dan Cătănuş, Demersuri româneşti privind retragerea trupelor sovietice din

România, 1955-1956............................................................................................. 155

Alexandru-Murad Mironov, Un „mare salt înainte”. Plenara C.C. al P.M.R., 26-28 noiembrie 1958....................173

Ionuţ-Marian Filipescu, Între propagandă şi interes academic: Al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice (Bucureşti, 10-17 august 1980) ................................................................ 182

Mioara Anton, „Munca cu scrisorile“. Ficţiuni propagandistice şi realităţi cotidiene, II: 1980-1989 ...... 192

DOCUMENTE

Cristina Diac, Comuniști din România în arhiva Cominternului: Vanda Nicolski și emigrația

românească din U.R.S.S. în timpul Marii Terori, 1936-1938, I ................................ 207

Mihai Burcea, Ghilotinată de ziua sa: Olga Bancic şi ultimele gânduri ale unei luptătoare

antifasciste, 9 mai 1944................................................................................................. 244

Gheorghe Onişoru, Ultima declaraţie a lui Vasile Luca sub ancheta Securităţii, 25 septembrie 1954.....247

Ana-Maria Cătănuş, Dissident Mihai Botez on US-Romanian Relations Between 1968-1984, I ............ 262

Vasile Buga, A cerut Ceauşescu invadarea Poloniei? Un raport al ambasadorului sovietic

Tiajelnikov, 19 august 1989 .......................................................................................... 276

DICŢIONAR BIOGRAFIC

Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Aurel Ardeleanu (1913-1986)

Andreea-Florentina Mâniceanu, Iosif Rangheţ (1904-1952); 

Florin Şandru, Nicolae Turcu (1891-1955) 

RECENZII. PREZENTĂRI. NOTE

Ionuţ Mircea Marcu, Satul românesc sub asaltul colectivizării; 

Florian Banu,Scurtă istorie a unui secol lung; 

Flori Bălănescu, Femei în Holocaust, I; 

Vasile Buga, Istoria recentă a ţărilor din Est văzută de la Moscova; 

Octavian Roske, Dilemele puterii: direcţii şi reorientări în politica externă americană în secolul al XX-lea ..........................................................................................................302

Arhivele Totalitarismului 

Anul XXIV Nr. 92-93 3-4/2016

EDITORIAL

Radu Ciuceanu, Istoria ca un balast, XLVI .............................................................................. 5

STUDII

Alexandru-Cristian Voicu, The first communist under surveillance by the Siguranţa: Christian Rakovsky during the First World War (1914-1918) .........................................................8

Florin-Răzvan Mihai, Comunişti şi socialişti în alegerile generale din România interbelică (1926-1933). O analiză comparativă, I......................................................................28

Ioana Elena Secu, „Ideea rusă” în politica externă a Uniunii Sovietice, 1939-1941, II .................... 42

Ştefan Bosomitu, Instituționalizarea aparatului de control al partidului comunist. Comisia de Control a C.C. al P.C.R., 1945-1947 .......................................................57

Luminiţa Banu, Florian Banu, Cauzele emigrării etnicilor germani din România reflectate în documentele Securităţii, 1948-1989, II............................................................82

Raluca-Nicoleta Spiridon, Liviu-Marius Bejenaru, Constituirea şi evoluţia reţelei informative a Securităţii, 30 august 1948 – 14 martie 1956, I ...................................................99

Tatiana Volokitina, Destalinizarea „în stil bulgăresc”. Cervenkov-Jivkov: lupta pentru putere,1953-1956, I ........................................................................ 108

Dragoş Petrescu, Sixty Years After: Reassessing the Hungarian Revolution of 1956 ...................... 126

Cezar Stanciu, Despre viziunea antihegemonică a politicii externe românești. România și

lovitura de stat din Cipru, 1974.............................................................................. 141

Alexandru-Murad Mironov, Adâncirea crizei: Plenara C.C. al P.C.R. din 29-30 iunie 1983...................................155

Aneta Mihaylova, Reluctant Reformers: Zhivkov, Ceauşescu and the Moscow Wind of Change ........161

Florin Abraham, Justiţia în România comunistă: Între control politic şi autonomie, I......................... 181

DOCUMENTE

Cristina Diac, Comuniști din România în arhiva Cominternului: Vanda Nicolski și emigrația

românească din U.R.S.S. în timpul Marii Terori, 1936-1938, II ............................... 202

Dan Cătănuş, Închiderea cazului Teohari Georgescu, 1955-1956................................................... 221

Iulian Toader, “Mystery revealed?” The Mănescu-Rusk conversation of 4 October 1963 and

the beginning of the Romanian-American “special relationship” ............................237

Ana-Maria Cătănuş, Dissident Mihai Botez on US-Romanian Relations Between 1968-1984, II ........... 254

Constantin Moraru, Relaţiile româno-vest-germane după Helsinki. Stenograma discuţiilor

Ceauşescu – Genscher din 5 decembrie 1975.......................................................... 278

Vasile Buga, Documentele ruseşti clarifică: La 4 decembrie 1989 Ceauşescu nu şi-a

abandonat principiile din august 1968 ......................................................................... 295

DICŢIONAR BIOGRAFIC

Delia Bălăican, Generalul G.A. Dabija (1872-1957); 

Ionuţ Mircea Marcu,Alexandru Moghioroş (1911-1969); 

Theodora Enache, Leonte Răutu (1910-1993)

RECENZII. PREZENTĂRI. NOTE

Ionuţ Filipescu, Şomaj şi radicalizare politică la studenţimea interbelică;

Flori Bălănescu, Femei în Holocaust, II; 

Vasile Buga, U.R.S.S. şi revoluţiile din răsăritul Europei; 

Octavian Roske, Preşedinţia americană şi provocările Războiului rece; 

Dan Cătănuş, O istorie a României postbelice

Dissident Mihai Botez on US-Romanian Relations Between 1968-1984

Excerpts from Dissident Mihai Botez on US-Romanian Relations Between 1968-1984. The article was published in two parts in Arhivele Totalitarismului, 1-2, 3-4/2016.

The document we publish - US-Romanian Relations Between 1968-1984. An Independent Survey from Bucharest - is a nonofficial chronicle of the US-Romania relations during 1968-1984. Its author, Mihai Botez, was not at that time a diplomat or even a political leader. Instead, he was an important Romanian dissident, mathematician and futurologist. One of the few Romanian critic intellectuals, Botez studied the structure and functioning of the Communist system and he speculated on the possible evolution of Communism. Specialised in decision theory and systems analysis, Botez was a great admirer of the United States. His affinity with the liberal democratic values was nourished by its numerous contacts with American fellow academics. But it was during the nine months in 1976, Botez spent as the first Romanian fellow at the Woodrow Wilson Center at the Smithsonian Institution, when he became convinced “that the ideals of freedom to which he has always been devoted through intellectual education and moral formation can indeed be implemented in real life, in a society that is always ready to honestly discuss its successes and failures, to learn and to change”. However, his admiration for the country of freedom did not stop Botez from drafting a critic, sometimes rough, assessment of US-Romanian relations during 1968-1984. Mihai Botez’ essay leads us through the history of American-Romanian relations as seen through the eyes of an independent observer from Bucharest. The survey contains five parts. The first four parts concentrate on the opening toward Romania initiated by the Nixon administration in 1968-1972, the development of US-Romanian relations in 1972-1976, the analysis of the impact of the human rights issue on US foreign policy (during the Carter administration), and the US-Romanian relations from 1980 to 1985. The last part contains Botez’ views on how American foreign policy influenced the evolution of the Romanian Communist regime and the perception of the general public toward America. A beneficiary of the good relations between the two countries, Botez analyses what stood behind the positive images the State Department projected on Romania at the end of the 1960’s, and how these mental images prolonged, without proper justification according to the author, in the 1970’s and the 1980’s. The strategic goals of the US and the promising independent foreign policy of Romania combined with a certain domestic liberalization laid the foundation of the privileged US-Romanian relations in the 1960’s and the beginning of the 1970’s.

In memoriam George G. Potra la Fundaţia Dignitas

De ce să ne aducem aminte de Mihai Botez...

Sunt 21 de ani de când Mihai Botez nu mai este printre noi. 

Şi tot atâţia în care, cu o obstinaţie de neînţeles, istoria disidenţei sale, a carierei sale de intelectual critic, a fost supusă unui efort continuu de maculare, rescriere, reinterpretare negativă. 

Azi, puţini mai ştiu cine a fost Mihai Botez. 

Şi mai puţini sunt cei care încearcă să afle despre el altfel decât oprindu-se la primele pagini care apar la o căutare pe Google.

Într-o anumită măsură, probabil, este firesc. Preocupările noastre de zi cu zi sunt altele. Comunismul este acum, din fericire, doar istorie. Este subiect pentru istorici, pentru elevi, studenți sau pentru oameni care vor să știe nu doar ce a fost atunci, dar și de ce, de ce în felul acela...

Mihai Botez, 1983

Mihai Botez își poate găsi locul într-o istorie intelectuală, poate într-o istorie a matematicii, a viitorologiei și, cu siguranță, într-o istorie a celor foarte puțini care cu voce tare au spus de aici, din România, că socialismul (comunismul) real nu doar că nu poate îndeplini promisiunile proiectului inițial, dar că virează, inevitabil, spre dictatură, că alta era societatea dezirabilă: una în care să existe dialog între guvernanți și guvernați, în care opiniile critice pot fi exprimate și își pot îndeplini rolul de feedback reglator, după spusele lui Botez.

Și, revenind, de ce să ne mai aducem aminte de Mihai Botez?

Am putea să ni-l amintim pentru scrierile sale unice în România despre sistemul comunist - lumea a doua, cum o numește Mihai Botez - sau pentru analizele sale asupra societății românești, dar și a intelectualilor români (rămase mai actuale decât poate și-ar fi dorit).

Sau am putea să ni-l amintim pentru curajul său de a spune nu regimului lui Nicolae Ceaușescu, dar,  poate și mai mult, pentru încăpățânarea (poate, idealismul) de a încerca să trăiască o viață normală într-o Românie în care toate ușile i se închideau în față. Refuzând să devină un Winston Smith, Mihai Botez a rămas acasă, cu spinarea dreaptă, chiar dacă retrogradat, hărțuit de Securitate (nu colaborând cu ea!), scriind studii și comunicări de la un birou mic de la Facultatea de Matematică, discutând cu puținii prieteni autentici rămași în România gri a anilor 1980 sau, în glumă, cu istețul motan negru, Bartolomeu.

Mihai Botez și Boutros Boutros-Ghali, 

secretarul general ONU

https://mpnewyork.mae.ro/node/682

Și am mai putea să ni-l amintim pentru generozitatea sa (doar un gest: și-a pus mașina personală la dispoziția misiunii României la ONU), pentru omenescul autentic de care dădea dovadă, pentru umorul contagios, pentru convingerea că diversitatea de opinie este fundamentală, dar și pentru credința sa că dialogul, chiar (sau mai ales!) între cei cu opinii diferite reprezintă premisa oricărei construcții sănătoase.

Atât de multe lucruri pentru care am putea să ni-l amintim pe Mihai Botez...

Nici nu contează dacă nu l-am cunoscut personal. 

Putem să-l descoperim în descrierile lui Solomon Marcus, Mihnea Berindei, Harry Cohn, Vladimir Tismăneanu,  ale Monicăi Lovinescu, Marianei Celac, ale lui Virgil Ierunca, Vlad Georgescu, Dorin Tudoran, Andrei Pleșu, Nicolae Manolescu, Augustin Buzura, Sergiu Celac, Catherine Durandin, foști sau actuali diplomați, miniștri de externe și mulți, mulți alții...

Sau putem să-l citim pur și simplu pe Mihai Botez. Să-i citim cărțile deja publicate sau reeditarea celor mai importante din scrierile sale din perioada disidenței care vor apărea în această toamnă.

Atâtea motive să ne aducem aminte de Mihai Botez......