Monday, January 20, 2020

Lansare de carte "Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)"

Cultura și elitele române sub comunism,
din perspectiva Securității (1964-1989)


   

Fundația Europeană Titulescu - Centrul de Cercetare vă invită miercuri,22 ianuarie 2020, începând cu ora 16:00, la o dezbatere pe marginea cărții„Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)”, autor Vasile MĂLUREANU.


Invitați:
Dr. Ana-Maria CĂTĂNUȘ – Istoric
Prof. univ. dr. Nicolae GEORGESCU – Critic literar
Mirel CUREA – Jurnalist
Ovidiu ENCULESCU – Directorul Editurii RAO
Vasile MĂLUREANU – Autor

Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE
Președintele Fundației Europene Titulescu


Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și SIF MOLDOVAși va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

Tuesday, January 14, 2020

Povestea recrutării de către C.I.A. a unui diplomat român la Washington: Mircea Răceanu, 1974-1975


Cazul diplomatului român Mircea Răceanu, arestat şi condamnat la moarte în ultimul an al regimului comunist din România, pentru furnizarea timp de 15 ani de informaţii secrete către Agenţia Centrală de Informaţii a S.U.A. (C.I.A.), a reprezentat unul dintre evenimentele de răsunet atât în interiorul ţării, cât şi în exterior.
Petrecut în contextul tulbure al înmulţirii contestărilor interne la adresa regimului condus de Nicolae Ceauşescu, cazul Răceanu a suscitat interpretări diverse, din perspectiva istoriei politice, juridice, dar şi a serviciilor de informaţii.
Una dintre puţinele activităţi de trădare care au fost documentate de serviciile de informaţii româneşti din timpul regimului comunist, cercetate şi finalizate prin decizia unei instanţe judecătoreşti, povestea lui Mircea Răceanu a continuat să prezinte un interes crescut şi după trecerea la regimul democratic, pentru cei direct implicaţi, precum diplomatul român ori Statele Unite ale Americii[1], dar şi pentru cercetători.

În acest context, unsprezece ani mai târziu, în anul 2000, ca urmare a unei noi solicitări a Procurorului General, Curtea Supremă de Justiţie a României, Completul de nouă judecători, a admis prin sentinţa din 23 octombrie 2000 recursul în anulare şi a hotărât achitarea lui Mircea Răceanu pentru săvârşirea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete, înlăturând totodată şi pedeapsa complementară a confiscării totale a averii[2].
Revizuirea sentinţei iniţiale, pronunţate cu încălcarea legii, potrivit opiniei exprimate în anul 2000 de judecători, nu a pus în niciun moment sub semnul întrebării activitatea lui Mircea Răceanu de transmitere de informaţii către un serviciu de informaţii nu doar străin, ci şi adversar, ci doar a schimbat interpretarea dată acţiunilor diplomatului român. Astfel, ceea ce justiţia comunistă a încadrat juridic şi pedepsit drept infracţiune de trădare, a fost reinterpretat în spiritul justiţiei democratice drept opoziţie politică faţă de regimul comunist.
În seara zilei de 31 ianuarie 1989, Mircea Răceanu a fost arestat în timp ce se deplasa la reşedinţa ambasadorului american, pregătit să-i transmită prim-secretarului ambasadei S.U.A., Ross Newland, un document secret,  datat ianuarie 1989, intitulat „Informare privind şedinţa grupei multilaterale de informare reciprocă curentă a reprezentanţilor statelor participante la Tratatul de la Varşovia”. Pe spatele documentului, diplomatul român notase informaţii referitoare la relaţiile româno-sovietice, româno-americane, precum şi aprecieri la adresa situaţiei interne: cultul personalităţii lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, care lua proporţii fără margini, înmulţirea manifestărilor de disidenţă sub mai multe forme, descoperirea grupului condus de ziaristul Petre Mihai Băcanu de la „România liberă”, care tipărea şi difuza documente cu caracter ostil[3].
Flagrantul organizat la sfârşitul lunii ianuarie 1989, dar pregătit minuţios înainte de un colectiv restrâns din cadrul Direcţiei a III-a (Contraspionaj) a Securităţii Statului, sub conducerea generalului Aurelian Mortoiu, a marcat debutul anchetei penale care a revelat activitatea şi volumul informaţiilor transmise de Mircea Răceanu C.I.A. timp de 15 ani.
Documentele pe care le publicăm în acest articol, constând în declaraţiile olografe ale lui Mircea Răceanu date în primele zile ale cercetării penale, vizează prezentarea cronologică şi amănunţită a procesului de recrutare a diplomatului român de către C.I.A., a instructajelor care i s-au făcut în vederea transmiterii de informaţii, a sistemelor de legătură stabilite în vederea furnizării de date şi documente la Washington şi Bucureşti, în perioada 1975-1989.
Descrierile cursive, fără sincope, făcute de Răceanu în timpul anchetei relevă etapele succesive ale procesului de recrutare a sa de către C.I.A. În cadrul acestuia, contactarea iniţială, studierea, cunoaşterea, atragerea şi apoi determinarea lui Răceanu de a accepta colaborarea cu serviciul de spionaj străin apar ca fiind momente atent planificate, temporizate, de către ofiţerul recrutor, desemnat în declaraţii sub numele de Tom Harvey.

[......................]




Articolul este disponibil in revista Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2019