Mihai Botez. Lume a doua şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979-1987

Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii 

disidenţei solitare, 1979-1987. 

Ediţie îngrijită, studiu biografic, cronologie şi studii introductive de Ana-Maria Cătănuş. Prefaţă de Eugen Simion. 

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2019

Disponibil în curând

Volumul „Lumea a doua” şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979–1987 reuneşte lucrările elaborate de Mihai Botez în ultimul deceniu de existenţă a regimului comunist. Este vorba, în primul rând, de studii în care autorul, utilizând metodologii transdisciplinare, analizează originile, evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului comunist. Acestora li se alătură alte tipuri de texte – scrisori, memorii, interviuri –, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra disidenţei lui Mihai Botez. 

Volumul debutează cu un studiu biografic şi o cronologie, ambele acoperind principalele momente din viaţa lui Mihai Botez. În privinţa textelor incluse în acest volum, editorul a optat pentru o împărţire tematică, în funcţie de problemele abordate, dar şi de tipul documentelor. În acest sens, lucrarea este compusă din patru capitole: „Lumea a doua” şi viitorul, Intelectualii şi statul comunist, Disidenţa solitară: Scrisori, Memorii, Interviuri (1979–1987) şi Gânduri despre Mihai Botez, primele trei fiind precedate de mici studii introductive realizate de editor.

Primul capitol, „Lumea a doua” şi viitorul, cuprinde lucrările „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală şi Românii despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă. Cele două texte oferă analize de substanţă asupra modului de funcţionare a lumii comuniste, în general, şi a regimului de la Bucureşti, în particular, şi aduc în discuţie posibile scenarii de evoluţie ale acestora.

Al doilea capitol, intitulat Intelectualii şi statul comunist, cuprinde textul comunicării susţinute de Botez la Madrid, în 1985, Intelectualul, intelectualii şi spaţiile fără frontiere – o privire din Est, lucrarea Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc şi studiul Relaţiile dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire independentă de la Bucureşti. Scrise din perspectiva unui viitorolog, dar mai ales a unui intelectual critic, textele incluse în această secţiune explorează relaţiile dintre intelectuali şi statul comunist, precum şi posibilităţile de autonomizare a lor în raport cu puterea comunistă. 

Cel de-al treilea capitol, Disidenţa solitară: Scrisori, Memorii, Interviuri (1979–1987), cuprinde textele scrisorilor trimise de Mihai Botez lui Vlad Georgescu în perioada anilor 1979–1985. Acestora, editorul le-a alăturat o serie de memorii şi interviuri acordate de Mihai Botez angajaţilor de la Radio Europa Liberă, corespondenţilor ziarelor occidentale la Bucureşti, unor publicaţii din exil sau unor reviste prestigioase tipărite în Occident.

În final, al patrulea capitol, Gânduri despre Mihai Botez, cuprinde texte scrise de colaboratorii sau prietenii acestuia. Am considerat că includerea lor în acest volum poate oferi un plus de informaţie cu privire la activitatea ştiinţifică, disidentă, dar şi diplomatică a lui Mihai Botez. Mai mult, percepţiile personale ale autorilor contribuie la zugrăvirea unei imagini asupra unei personalităţii excepţionale, la care cititorii de azi nu mai pot avea acces direct.

Textele eseurilor ştiinţifice şi ale scrisorilor către Vlad Georgescu au fost preluate din ediţiile „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală (Editura Du Style, Bucureşti, 1997), Românii despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă (Editura Litera, Bucureşti, 1992), Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993) şi Scrisori către Vlad Georgescu (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003). 

Ediţia de faţă a păstrat notele editorilor anteriori, identificate prin formula n.ed. sau n.red. Intervenţiile operate de editorul lucrării de faţă au fost tacite, în cazul ortografierii numelor proprii, sau, în cazul modificărilor de substanţă, au fost marcate prin formula n.ed. AMC în interiorul parantezelor pătrate.

De asemenea, spre deosebire de ediţia din anul 1997 a volumului „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală (Editura Du Style, Bucureşti), editorul a optat pentru introducerea notelor în subsolul paginii, aşa cum se găseau în forma originală a lucrării. Raţiunile acestei alegeri au ţinut atât de nevoia de a nu afecta cursivitatea textului, care altfel era fragmentat de paranteze foarte mari, cât şi de uniformizarea acestuia cu celelalte materiale incluse în volum. 

Versiunea în limba română a studiului Relaţiile dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire independentă de la Bucureşti, precum şi cea mai mare parte a interviurilor oferite de Mihai Botez corespondenţilor străini sau unor publicaţii din străinătate („Lupta”, „Uncaptive Minds”) au fost identificate de editor în fondurile dedicate României din Arhiva Europei Libere aflată în custodia Open Society Archives de la Budapesta, Ungaria.

De asemenea, interviul acordat de Mihai Botez lui Vlad Georgescu, în noiembrie 1985, a fost identificat în Arhiva C.N.S.A.S.

Ţinând cont de faptul că o parte dintre aceste materiale au fost publicate înainte de 1989, în Occident, şi după 1989, în România, editorul a încercat să identifice şi să citeze toate publicaţiile unde au apărut aceste materiale.

Traducerea din limba engleză a interviurilor acordate de Mihai Botez Televiziunii olandeze (1986) şi publicaţiei „Uncaptive Minds” (1988) a fost asigurată de editorul lucrării de faţă. Traducerea textului lui Robert Conquest din capitolul Gânduri despre Mihai Botez aparţine doamnei Ioana Ieronim.

Acest volum nu ar fi apărut fără strădania, perseverenţa şi răbdarea doamnei Viorica Oancea, sora matematicianului şi disidentului Mihai Botez.

Îi mulţumim doamnei Mariana Celac pentru discuţiile pline de conţinut referitoare la domeniul special al studiilor viitorului, pentru lămurirea unor aspecte care au ţinut de contextul social şi politic al anilor 1970–1980, dar şi de activitatea ştiinţifică şi de spiritul lui Mihai Botez. Discuţiile cu doamna Mariana Celac au fost importante şi în definitivarea titlului acestei lucrări – „Lumea a doua” şi alte scrieri din perioada disidenţei solitare (1979–1987). De asemenea, îi mulţumim doamnei Catherine Durandin, care în iarna anului 2015, ne-a împărtăşit amintirile sale despre Mihai Botez.

Domnului academician Eugen Simion îi mulţumim pentru imensa disponibilitate de a publica acest volum la editura Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, locul cel mai potrivit pentru editarea lucrării unui intelectual de ţinută, aşa cum a fost Mihai Botez.

Totodată, îi mulţumim domnului ministru de externe Teodor Meleşcanu, care a acceptat să stea de vorbă cu editorul acestei lucrări, domnului Stelian Dorin Obiziuc, director al Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, care ne-a sprijinit în obţinerea informaţiilor legate de activitatea diplomatică a lui Mihai Botez, şi domnului ministru consilier Sorin Tănăsescu, care a activat alături de Mihai Botez în cadrul Misiunii permanente a României la O.N.U.

Istoricilor Mihai Burcea şi Alina Pavelescu, le mulţumim pentru colegialitatea şi altruismul de care au dat dovadă atunci când ne-au semnalat şi ne-au pus la dispoziţie materiale care-l vizau pe Mihai Botez. Domnul Mihai Burcea ne-a facilitat accesul la „Dosarul de cadre” al lui Mihai Botez, iar doamna Alina Pavelescu ne-a furnizat copii realizate personal după documentele din Arhiva Radio Europa Liberă, care s-au dovedit foarte folositoare în completarea documentării pe care editorul o întreprinsese la Budapesta.

În final, dar nu în cele din urmă, mulţumirile sunt pentru Dan Cătănuş, un „cercetător furnică”, dacă ar fi să reluăm originala clasificare a profesorului Solomon Marcus, pentru modul în care ştie să transmită că în cercetarea istorică, ca şi în viaţă, este nevoie de echilibru, obiectivitate, echidistanţă şi, uneori, chiar empatie.