Monday, January 20, 2020

Lansare de carte "Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)"

Cultura și elitele române sub comunism,
din perspectiva Securității (1964-1989)


   

Fundația Europeană Titulescu - Centrul de Cercetare vă invită miercuri,22 ianuarie 2020, începând cu ora 16:00, la o dezbatere pe marginea cărții„Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)”, autor Vasile MĂLUREANU.


Invitați:
Dr. Ana-Maria CĂTĂNUȘ – Istoric
Prof. univ. dr. Nicolae GEORGESCU – Critic literar
Mirel CUREA – Jurnalist
Ovidiu ENCULESCU – Directorul Editurii RAO
Vasile MĂLUREANU – Autor

Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE
Președintele Fundației Europene Titulescu


Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și SIF MOLDOVAși va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

Tuesday, January 14, 2020

Povestea recrutării de către C.I.A. a unui diplomat român la Washington: Mircea Răceanu, 1974-1975


Cazul diplomatului român Mircea Răceanu, arestat şi condamnat la moarte în ultimul an al regimului comunist din România, pentru furnizarea timp de 15 ani de informaţii secrete către Agenţia Centrală de Informaţii a S.U.A. (C.I.A.), a reprezentat unul dintre evenimentele de răsunet atât în interiorul ţării, cât şi în exterior.
Petrecut în contextul tulbure al înmulţirii contestărilor interne la adresa regimului condus de Nicolae Ceauşescu, cazul Răceanu a suscitat interpretări diverse, din perspectiva istoriei politice, juridice, dar şi a serviciilor de informaţii.
Una dintre puţinele activităţi de trădare care au fost documentate de serviciile de informaţii româneşti din timpul regimului comunist, cercetate şi finalizate prin decizia unei instanţe judecătoreşti, povestea lui Mircea Răceanu a continuat să prezinte un interes crescut şi după trecerea la regimul democratic, pentru cei direct implicaţi, precum diplomatul român ori Statele Unite ale Americii[1], dar şi pentru cercetători.

În acest context, unsprezece ani mai târziu, în anul 2000, ca urmare a unei noi solicitări a Procurorului General, Curtea Supremă de Justiţie a României, Completul de nouă judecători, a admis prin sentinţa din 23 octombrie 2000 recursul în anulare şi a hotărât achitarea lui Mircea Răceanu pentru săvârşirea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete, înlăturând totodată şi pedeapsa complementară a confiscării totale a averii[2].
Revizuirea sentinţei iniţiale, pronunţate cu încălcarea legii, potrivit opiniei exprimate în anul 2000 de judecători, nu a pus în niciun moment sub semnul întrebării activitatea lui Mircea Răceanu de transmitere de informaţii către un serviciu de informaţii nu doar străin, ci şi adversar, ci doar a schimbat interpretarea dată acţiunilor diplomatului român. Astfel, ceea ce justiţia comunistă a încadrat juridic şi pedepsit drept infracţiune de trădare, a fost reinterpretat în spiritul justiţiei democratice drept opoziţie politică faţă de regimul comunist.
În seara zilei de 31 ianuarie 1989, Mircea Răceanu a fost arestat în timp ce se deplasa la reşedinţa ambasadorului american, pregătit să-i transmită prim-secretarului ambasadei S.U.A., Ross Newland, un document secret,  datat ianuarie 1989, intitulat „Informare privind şedinţa grupei multilaterale de informare reciprocă curentă a reprezentanţilor statelor participante la Tratatul de la Varşovia”. Pe spatele documentului, diplomatul român notase informaţii referitoare la relaţiile româno-sovietice, româno-americane, precum şi aprecieri la adresa situaţiei interne: cultul personalităţii lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, care lua proporţii fără margini, înmulţirea manifestărilor de disidenţă sub mai multe forme, descoperirea grupului condus de ziaristul Petre Mihai Băcanu de la „România liberă”, care tipărea şi difuza documente cu caracter ostil[3].
Flagrantul organizat la sfârşitul lunii ianuarie 1989, dar pregătit minuţios înainte de un colectiv restrâns din cadrul Direcţiei a III-a (Contraspionaj) a Securităţii Statului, sub conducerea generalului Aurelian Mortoiu, a marcat debutul anchetei penale care a revelat activitatea şi volumul informaţiilor transmise de Mircea Răceanu C.I.A. timp de 15 ani.
Documentele pe care le publicăm în acest articol, constând în declaraţiile olografe ale lui Mircea Răceanu date în primele zile ale cercetării penale, vizează prezentarea cronologică şi amănunţită a procesului de recrutare a diplomatului român de către C.I.A., a instructajelor care i s-au făcut în vederea transmiterii de informaţii, a sistemelor de legătură stabilite în vederea furnizării de date şi documente la Washington şi Bucureşti, în perioada 1975-1989.
Descrierile cursive, fără sincope, făcute de Răceanu în timpul anchetei relevă etapele succesive ale procesului de recrutare a sa de către C.I.A. În cadrul acestuia, contactarea iniţială, studierea, cunoaşterea, atragerea şi apoi determinarea lui Răceanu de a accepta colaborarea cu serviciul de spionaj străin apar ca fiind momente atent planificate, temporizate, de către ofiţerul recrutor, desemnat în declaraţii sub numele de Tom Harvey.

[......................]




Articolul este disponibil in revista Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2019

Tuesday, November 5, 2019

Conferința internațională „1989 - Annus Mirabilis. Three decades after: desires, achievements, future”/ „1989 - Annus Mirabilis. Trei decenii după: speranțe, realizări, perspective”




În perioada 19-20 noiembrie 2019 are loc la București conferința internațională „1989 - Annus Mirabilis. Three decades after: desires, achievements, future”/ „1989 - Annus Mirabilis. Trei decenii după: speranțe, realizări, perspective”. Evenimentul este organizat de Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate în parteneriat cu Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române. Conferința face parte dintr-o rețea de evenimente internaționale organizate de Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate pentru a aniversa trecerea a trei decenii de la căderea regimurilor comuniste în Europa central-răsăriteană.
În cadrul conferinței internaționale de la București, cercetători reputați din Cehia, Germania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Ungaria vor dezbate conținutul și semnificațiile evenimentelor ce au marcat istoria Europei în urmă cu trei decenii, precum și principalele trăsături ale tranziției spre democrație și economia de piață.
Conferința se va desfășura la sediul SNSPA din Bulevardul Expoziției nr. 30A, Sector 1, București, fiind deschisă publicului prin completarea datelor de contact în acest formular (…) și acceptarea de către organizatori. Din motive logistice, înscrierea pentru participarea la lucrările conferinței este deschisă până vineri, 15 noiembrie 2019. Lucrările conferinței se desfășoară în limba română și limba engleză, fiind asigurată traducerea.

1989 - Annus Mirabilis. Three Decades After:

Desires, Achievements and Future

International Conference
Bucharest, 19-20 November 2019
Blvd. Expozitiei no.30A, Conference Hall


Day 1: Tuesday, 19 November
10:00-10:30 Registration
10:30-11:00 Welcome & Opening

11:00-11:45 Keynote Lecture
Alina Bârgăoanu, Challenges to the post-1989 liberal order: the response from Central and Eastern Europe

12:00-13:30 Session One/First Panel: The end of the Cold War and the fall of communism in Europe
Debate moderators: Florin Abraham and Ion M. Ioniță
·         Adrian Pop, The role of geopolitical factors in the fall of communism in Central and Eastern European countries
·         Ferenc Miszlivetz, The fall of communism in Hungary
·         Anthony Kemp-Welch, 1989: The Polish paradigm
13:30-13:45 – Q&A

13:45-14:30 Lunch

14:30-16:00 – Second Panel
·         Michael Gehler, The end of the communist regime in the German Democratic Republic
·         Oldřich Tůma, The fall of communism in Czechoslovakia (Czech perspective)
·         Peter Jašek, The collapse of communism in Czechoslovakia (Slovak perspective)
16:00-16:15 - Q&A

16:15-16:30 – Coffee break

16:30-18:00 – Third Panel
Debate moderators: Octavian Roske and Adrian Pop
·         Jordan Baev, The fall of communism in Bulgaria
·         Dragos Petrescu, The collapse of communism in Romania (international dimension)
·         Constantin Hlihor, Romanian Revolution of December 1989 (internal dimension)
18:00-18:15 – Q&A
18:30-19:30 –Session Two/First Panel: Transition to democracy and market economy. Challenges of populism
·         Mihail E.Ionescu, The role of geopolitical factors in the transition to democracy in Central and Eastern European countries

Day 2: Wednesday, 20 November
Debate moderators: Ana-Maria Cătănuș and Peter Jašek
9:00-10:45 Second Panel
·         Attila Antal, Neoliberalization and democratization? Economic and political transition in Hungary
·         Łukasz Kamiński, The main features of political and economic transition in Poland
·         Daniela Kolenovská, Trends of political and economic transition in Czech Republic
·         Juraj Marusiak, Slovakia: features of political and economic transition
10:45-11:00 - Q&A

11:00-11:15 – Coffee break

11:15-13:00 Third Panel
·         Bogdana Todorova, Bulgaria: directions and outcomes of the political and economic transition
·         Daunis Auers, From the Soviet Union to the European Union: a quarter of a century of political and economic transformation in the three Baltic States of Estonia, Latvia and Lithuania
·         Dan Dungaciu, The main features of political and economic transition in the Republic of Moldova
·         Florin Abraham, The labyrinth of transition in Romania
13:00-13:15 - Q&A
13:15-13:30 - End of conference

  
1989 - Annus Mirabilis. Trei decenii după: speranțe, realizări, perspective

Conferința internațională
București, 19-20 noiembrie 2019
Blvd. Expozitiei nr.30A, Sala Multifuncțională

Ziua 1: Marți, 19 noiembrie
10:00-10:30 Primirea și înregistrarea participanților
10:30-11:00 Deschiderea conferinței

11:00 -11:45
Alina Bârgăoanu, Provocări la adresa ordinii liberale după 1989: răspunsul din Europa central-răsăriteană.

12:00-13:30 Prima sesiune/Primul panel: Sfârșitul Războiului Rece și căderea comunismului în Europa
Moderatori: Florin Abraham și Ion M. Ioniță
·         Adrian Pop, Rolul factorilor geopolitici în căderea comunismului în țările Europei central-răsăritene.
·         Ferenc Miszlivetz, Căderea comunismului în Ungaria.
·         Anthony Kemp-Welch, 1989: paradigma poloneză.
13:30 -13:45 – Dezbateri

13:45-14:30 Pauză de prânz

14:30 -16:00 – Panelul al II-lea
·         Michael Gehler, Sfârșitul regimului comunist în Republica Democrată Germană.
·         Oldřich Tůma, Prăbușirea comunismului în Cehoslovacia (perspectiva cehă).
·         Peter Jašek, Colapsul comunismului în Cehoslovacia (viziunea slovacă).
16:00 – 16:15 - Dezbateri

16:15 -16:30 – Pauză de cafea

16.30- 18.00 – Panelul al III-lea
Moderatori: Octavian Roske și Adrian Pop
·         Jordan Baev, Căderea comunismului în Bulgaria.
·         Dragos Petrescu, Prăbușirea comunismului în România (dimensiunea internațională).
·         Constantin Hlihor, Revoluția Română din Decembrie 1989 (componenta internă).
18:00 – 18:15 - Dezbateri

18:30 -19.30 A doua sesiune/Primul panel: Tranziția la democrație și economia de piață. Provocările populismului
·         Mihail E.Ionescu, Rolul factorilor geopolitici în tranziția spre democrație în țările Europei Centrale și de Est.

Ziua a doua: Miercuri, 20 noiembrie
Moderatori: Ana-Maria Cătănuș și Peter Jašek
9:00-10:45 Panelul al II-lea
·         Attila Antal, Neoliberalizare și democratizare? Tranziția politică și economică în Ungaria.
·         Łukasz Kamiński, Principalele elemente ale tranziției politice și economice în Polonia.
·         Daniela Kolenovská, Trenduri ale tranziției politice și economice în Republica Cehă.
·         Juraj Marusiak, Slovacia: caracteristici ale tranziției politice și economice.
10:45 -11:00 - Dezbateri

11:00-11:15 – Pauză de cafea

11:15-13:00 Panelul al III-lea
·         Bogdana Todorova, Bulgaria: direcții și rezultate ale tranziției politice și economice.
·         Daunis Auers, De la Uniunea Sovietică la Uniunea Europeană: un sfert de secol al tranziției politice și economice în Statele Baltice (Estonia, Letonia, Lituania).
·         Dan Dungaciu, Principalele trăsături ale tranziției politice și economice în Republica Moldova.
·         Florin Abraham, Labirintul tranziției în România.
13.00 -13.15 - Dezbateri
13:15-13:30 – Sfârșitul conferinței

 1989 - Annus Mirabilis. Three Decades After:
Desires, Achievements and Future

International Conference
Bucharest, 19-20 November 2019
Blvd. Expozitiei no.30A, Conference Hall


Day 1: Tuesday, 19 November
10:00-10:30 Registration
10:30-11:00 Welcome & Opening

11:00-11:45 Keynote Lecture
Alina Bârgăoanu, Challenges to the post-1989 liberal order: the response from Central and Eastern Europe

12:00-13:30 Session One/First Panel: The end of the Cold War and the fall of communism in Europe
Debate moderators: Florin Abraham and Ion M. Ioniță
·         Adrian Pop, The role of geopolitical factors in the fall of communism in Central and Eastern European countries
·         Ferenc Miszlivetz, The fall of communism in Hungary
·         Anthony Kemp-Welch, 1989: The Polish paradigm
13:30-13:45 – Q&A

13:45-14:30 Lunch

14:30-16:00 – Second Panel
·         Michael Gehler, The end of the communist regime in the German Democratic Republic
·         Oldřich Tůma, The fall of communism in Czechoslovakia (Czech perspective)
·         Peter Jašek, The collapse of communism in Czechoslovakia (Slovak perspective)
16:00-16:15 - Q&A

16:15-16:30 – Coffee break

16:30-18:00 – Third Panel
Debate moderators: Octavian Roske and Adrian Pop
·         Jordan Baev, The fall of communism in Bulgaria
·         Dragos Petrescu, The collapse of communism in Romania (international dimension)
·         Constantin Hlihor, Romanian Revolution of December 1989 (internal dimension)
18:00-18:15 – Q&A
18:30-19:30 –Session Two/First Panel: Transition to democracy and market economy. Challenges of populism
·         Mihail E.Ionescu, The role of geopolitical factors in the transition to democracy in Central and Eastern European countries

Day 2: Wednesday, 20 November
Debate moderators: Ana-Maria Cătănuș and Peter Jašek
9:00-10:45 Second Panel
·         Attila Antal, Neoliberalization and democratization? Economic and political transition in Hungary
·         Łukasz Kamiński, The main features of political and economic transition in Poland
·         Daniela Kolenovská, Trends of political and economic transition in Czech Republic
·         Juraj Marusiak, Slovakia: features of political and economic transition
10:45-11:00 - Q&A

11:00-11:15 – Coffee break

11:15-13:00 Third Panel
·         Bogdana Todorova, Bulgaria: directions and outcomes of the political and economic transition
·         Daunis Auers, From the Soviet Union to the European Union: a quarter of a century of political and economic transformation in the three Baltic States of Estonia, Latvia and Lithuania
·         Dan Dungaciu, The main features of political and economic transition in the Republic of Moldova
·         Florin Abraham, The labyrinth of transition in Romania
13:00-13:15 - Q&A
13:15-13:30 - End of conference




Sunday, October 20, 2019

Conferinţa "Revoluţia română din 1989: drumul spre libertate. 30 de ani de studiere a regimurilor totalitare"

Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului vă invită joi, 24 octombrie, între orele 10.30-16.00 la conferinţa Revoluţia română din 1989: drumul spre libertate. 30 de ani de studiere a regimurilor totalitare.
Manifestarea va avea loc în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu", Biblioteca Academiei Române

Imaginea de pe afiş - Instantaneu din timpul Revoluţiei din decembrie 1989, Fondul Muzeului Naţional de Istorie a României.
Mulţumiri Muzeului Naţional de Istorie a României pentru amabilitatea de a ne acorda permisiunea de a folosi imaginea de pe afiş.





Programul Conferinţei 

10.30 – 11.00 Alocuţiuni/ Deschiderea conferinței
11.00- 12.35 Secţiunea I 

Moderator: Ana-Maria Cătănuş 


11.00-11.15 
Adrian Petcu, (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Biserica Ortodoxă Română, între represiune și colaborare (1945-1989). 
11.15- 11.30 
Octavian Roske (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului/Universitatea din Bucureşti), Colectivizarea agriculturii în România: patru scenarii posibile 
11.30-11.45 
Adrian Pop (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative), Impactul crizei de legitimitate și al „factorului Gorbaciov” asupra prăbuşirii imperiului sovietic şi încheierii Războiului Rece 
11.45-12.00 
Silviu Miloiu (Universitatea Valahia din Târgoviște), „Revoluția prin cântec”: transformări elitare în procesul de desprindere a Estoniei din cadrul Uniunii Sovietice 
12.00-12.15 
Dragoş Petrescu (Universitatea din București), Moştenirea Revoluţiei: Decembrie 1989 şi refuzul consensului populist 

12.15-12.35 Discuţii
12.35 – 13.00 Pauză de cafea


13.00- 14.20 Secţiunea a II-a 
Moderator: Dan Cătănuş 

13.00-13.15 
Florian Banu (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Revoluția Română din decembrie 1989 - pledoarie pentru un concept controversat 
13.15 – 13.30 
Constantin Corneanu (Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989), Adevăruri și neadevăruri privind Revoluția Română din Decembrie 1989. Istoriografia problemei 
13.30-13.45 
Florin Abraham (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului/SNSPA), “Revoluție” versus “lovitura de stat”: deconstrucţia unui proces de legitimare politică 
13.45- 14.00 
Florin Şandru (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului), Conspiraţia din Decembrie 1989 şi impactul său asupra Revoluţiei române 


14.00-14.20 Discuţii 
14.20-14.40 Pauză de cafea 

14.40-16.00 Secţiunea a III-a 
Moderator: Florin Abraham 

14.40-14.55 
Dan Cătănuş (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului), România: Opt luni care ar fi putut preveni revoluţia: aprilie-noiembrie 1989 
14.55-15.10 
Silviu Moldovan (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Cunoaştere şi asumare: puncte de greutate ale istoriografiei româneşti, după 1989 
15.10 – 15.25 
Cosmin Budeancă (Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), Eşecul unei idei: Muzeul Comunismului în Romania 
15.25 – 15.40 
Ana-Maria Cătănuş (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului), Consideraţii asupra disidenţei în România. Rescrieri biografice şi reinterpretări postdecembriste. 
15.40-16.00 închiderea conferinţei

Monday, June 10, 2019

Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979-1987



Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă
Miercuri, 12 iunie, ora 13.00.

O dezbatere-lansare pe marginea volumului 

Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979-1987 

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2019, 
editor Ana-Maria Cătănuş, cu o prefaţă de Eugen Simion.


Sunday, March 31, 2019

Mihai Botez. Lume a doua şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979-1987


Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii 
disidenţei solitare, 1979-1987
Ediţie îngrijită, studiu biografic, cronologie şi studii introductive de Ana-Maria Cătănuş. Prefaţă de Eugen Simion. 
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2019



Disponibil în curând

Volumul „Lumea a doua” şi alte scrieri din anii disidenţei solitare, 1979–1987 reuneşte lucrările elaborate de Mihai Botez în ultimul deceniu de existenţă a regimului comunist. Este vorba, în primul rând, de studii în care autorul, utilizând metodologii transdisciplinare, analizează originile, evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului comunist. Acestora li se alătură alte tipuri de texte – scrisori, memorii, interviuri –, menite să ofere o imagine de ansamblu asupra disidenţei lui Mihai Botez. 
Volumul debutează cu un studiu biografic şi o cronologie, ambele acoperind principalele momente din viaţa lui Mihai Botez. În privinţa textelor incluse în acest volum, editorul a optat pentru o împărţire tematică, în funcţie de problemele abordate, dar şi de tipul documentelor. În acest sens, lucrarea este compusă din patru capitole: „Lumea a doua” şi viitorul, Intelectualii şi statul comunist, Disidenţa solitară: Scrisori, Memorii, Interviuri (1979–1987) şi Gânduri despre Mihai Botez, primele trei fiind precedate de mici studii introductive realizate de editor.
Primul capitol, „Lumea a doua” şi viitorul, cuprinde lucrările „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală şi Românii despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă. Cele două texte oferă analize de substanţă asupra modului de funcţionare a lumii comuniste, în general, şi a regimului de la Bucureşti, în particular, şi aduc în discuţie posibile scenarii de evoluţie ale acestora.
Al doilea capitol, intitulat Intelectualii şi statul comunist, cuprinde textul comunicării susţinute de Botez la Madrid, în 1985, Intelectualul, intelectualii şi spaţiile fără frontiere – o privire din Est, lucrarea Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc şi studiul Relaţiile dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire independentă de la Bucureşti. Scrise din perspectiva unui viitorolog, dar mai ales a unui intelectual critic, textele incluse în această secţiune explorează relaţiile dintre intelectuali şi statul comunist, precum şi posibilităţile de autonomizare a lor în raport cu puterea comunistă. 
Cel de-al treilea capitol, Disidenţa solitară: Scrisori, Memorii, Interviuri (1979–1987), cuprinde textele scrisorilor trimise de Mihai Botez lui Vlad Georgescu în perioada anilor 1979–1985. Acestora, editorul le-a alăturat o serie de memorii şi interviuri acordate de Mihai Botez angajaţilor de la Radio Europa Liberă, corespondenţilor ziarelor occidentale la Bucureşti, unor publicaţii din exil sau unor reviste prestigioase tipărite în Occident.
În final, al patrulea capitol, Gânduri despre Mihai Botez, cuprinde texte scrise de colaboratorii sau prietenii acestuia. Am considerat că includerea lor în acest volum poate oferi un plus de informaţie cu privire la activitatea ştiinţifică, disidentă, dar şi diplomatică a lui Mihai Botez. Mai mult, percepţiile personale ale autorilor contribuie la zugrăvirea unei imagini asupra unei personalităţii excepţionale, la care cititorii de azi nu mai pot avea acces direct.
Textele eseurilor ştiinţifice şi ale scrisorilor către Vlad Georgescu au fost preluate din ediţiile „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală (Editura Du Style, Bucureşti, 1997), Românii despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă (Editura Litera, Bucureşti, 1992), Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993) şi Scrisori către Vlad Georgescu (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003). 
Ediţia de faţă a păstrat notele editorilor anteriori, identificate prin formula n.ed. sau n.red. Intervenţiile operate de editorul lucrării de faţă au fost tacite, în cazul ortografierii numelor proprii, sau, în cazul modificărilor de substanţă, au fost marcate prin formula n.ed. AMC în interiorul parantezelor pătrate.
De asemenea, spre deosebire de ediţia din anul 1997 a volumului „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală (Editura Du Style, Bucureşti), editorul a optat pentru introducerea notelor în subsolul paginii, aşa cum se găseau în forma originală a lucrării. Raţiunile acestei alegeri au ţinut atât de nevoia de a nu afecta cursivitatea textului, care altfel era fragmentat de paranteze foarte mari, cât şi de uniformizarea acestuia cu celelalte materiale incluse în volum. 
Versiunea în limba română a studiului Relaţiile dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire independentă de la Bucureşti, precum şi cea mai mare parte a interviurilor oferite de Mihai Botez corespondenţilor străini sau unor publicaţii din străinătate („Lupta”, „Uncaptive Minds”) au fost identificate de editor în fondurile dedicate României din Arhiva Europei Libere aflată în custodia Open Society Archives de la Budapesta, Ungaria.
De asemenea, interviul acordat de Mihai Botez lui Vlad Georgescu, în noiembrie 1985, a fost identificat în Arhiva C.N.S.A.S.
Ţinând cont de faptul că o parte dintre aceste materiale au fost publicate înainte de 1989, în Occident, şi după 1989, în România, editorul a încercat să identifice şi să citeze toate publicaţiile unde au apărut aceste materiale.
Traducerea din limba engleză a interviurilor acordate de Mihai Botez Televiziunii olandeze (1986) şi publicaţiei „Uncaptive Minds” (1988) a fost asigurată de editorul lucrării de faţă. Traducerea textului lui Robert Conquest din capitolul Gânduri despre Mihai Botez aparţine doamnei Ioana Ieronim.
Acest volum nu ar fi apărut fără strădania, perseverenţa şi răbdarea doamnei Viorica Oancea, sora matematicianului şi disidentului Mihai Botez.
Îi mulţumim doamnei Mariana Celac pentru discuţiile pline de conţinut referitoare la domeniul special al studiilor viitorului, pentru lămurirea unor aspecte care au ţinut de contextul social şi politic al anilor 1970–1980, dar şi de activitatea ştiinţifică şi de spiritul lui Mihai Botez. Discuţiile cu doamna Mariana Celac au fost importante şi în definitivarea titlului acestei lucrări – „Lumea a doua” şi alte scrieri din perioada disidenţei solitare (1979–1987). De asemenea, îi mulţumim doamnei Catherine Durandin, care în iarna anului 2015, ne-a împărtăşit amintirile sale despre Mihai Botez.
Domnului academician Eugen Simion îi mulţumim pentru imensa disponibilitate de a publica acest volum la editura Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, locul cel mai potrivit pentru editarea lucrării unui intelectual de ţinută, aşa cum a fost Mihai Botez.
Totodată, îi mulţumim domnului ministru de externe Teodor Meleşcanu, care a acceptat să stea de vorbă cu editorul acestei lucrări, domnului Stelian Dorin Obiziuc, director al Arhivelor Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, care ne-a sprijinit în obţinerea informaţiilor legate de activitatea diplomatică a lui Mihai Botez, şi domnului ministru consilier Sorin Tănăsescu, care a activat alături de Mihai Botez în cadrul Misiunii permanente a României la O.N.U.
Istoricilor Mihai Burcea şi Alina Pavelescu, le mulţumim pentru colegialitatea şi altruismul de care au dat dovadă atunci când ne-au semnalat şi ne-au pus la dispoziţie materiale care-l vizau pe Mihai Botez. Domnul Mihai Burcea ne-a facilitat accesul la „Dosarul de cadre” al lui Mihai Botez, iar doamna Alina Pavelescu ne-a furnizat copii realizate personal după documentele din Arhiva Radio Europa Liberă, care s-au dovedit foarte folositoare în completarea documentării pe care editorul o întreprinsese la Budapesta.
În final, dar nu în cele din urmă, mulţumirile sunt pentru Dan Cătănuş, un „cercetător furnică”, dacă ar fi să reluăm originala clasificare a profesorului Solomon Marcus, pentru modul în care ştie să transmită că în cercetarea istorică, ca şi în viaţă, este nevoie de echilibru, obiectivitate, echidistanţă şi, uneori, chiar empatie.