Mihai Botez, Lumea a doua şi alte scrieri din anii
disidenţei solitare, 1979-1987.
Ediţie îngrijită, studiu biografic, cronologie şi studii introductive de Ana-Maria Cătănuş. Prefaţă de Eugen Simion.
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2019
Disponibil în curând
Volumul „Lumea a doua” şi alte scrieri din anii
disidenţei solitare, 1979–1987 reuneşte lucrările elaborate de Mihai Botez în
ultimul deceniu de existenţă a regimului comunist. Este vorba, în primul rând,
de studii în care autorul, utilizând metodologii transdisciplinare, analizează
originile, evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului comunist. Acestora
li se alătură alte tipuri de texte – scrisori, memorii, interviuri –, menite să
ofere o imagine de ansamblu asupra disidenţei lui Mihai Botez.
Volumul debutează cu un studiu biografic şi o
cronologie, ambele acoperind principalele momente din viaţa lui Mihai Botez. În
privinţa textelor incluse în acest volum, editorul a optat pentru o împărţire tematică,
în funcţie de problemele abordate, dar şi de tipul documentelor. În acest sens,
lucrarea este compusă din patru capitole: „Lumea a doua” şi viitorul,
Intelectualii şi statul comunist, Disidenţa solitară: Scrisori, Memorii,
Interviuri (1979–1987) şi Gânduri despre Mihai Botez, primele trei
fiind precedate de mici studii introductive realizate de editor.
Primul capitol, „Lumea a doua” şi viitorul,
cuprinde lucrările „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală
şi Românii despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă.
Cele două texte oferă analize de substanţă asupra modului de funcţionare a
lumii comuniste, în general, şi a regimului de la Bucureşti, în particular, şi
aduc în discuţie posibile scenarii de evoluţie ale acestora.
Al doilea capitol, intitulat Intelectualii şi
statul comunist, cuprinde textul comunicării susţinute de Botez la Madrid, în
1985, Intelectualul, intelectualii şi spaţiile fără frontiere – o privire
din Est, lucrarea Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii
est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc şi
studiul Relaţiile dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire
independentă de la Bucureşti. Scrise din perspectiva unui viitorolog, dar
mai ales a unui intelectual critic, textele incluse în această secţiune
explorează relaţiile dintre intelectuali şi statul comunist, precum şi
posibilităţile de autonomizare a lor în raport cu puterea comunistă.
Cel de-al treilea capitol, Disidenţa solitară:
Scrisori, Memorii, Interviuri (1979–1987), cuprinde textele scrisorilor
trimise de Mihai Botez lui Vlad Georgescu în perioada anilor 1979–1985. Acestora,
editorul le-a alăturat o serie de memorii şi interviuri acordate de Mihai Botez
angajaţilor de la Radio Europa Liberă, corespondenţilor ziarelor occidentale la
Bucureşti, unor publicaţii din exil sau unor reviste prestigioase tipărite în
Occident.
În final, al patrulea capitol, Gânduri despre
Mihai Botez, cuprinde texte scrise de colaboratorii sau prietenii acestuia. Am
considerat că includerea lor în acest volum poate oferi un plus de informaţie
cu privire la activitatea ştiinţifică, disidentă, dar şi diplomatică a lui
Mihai Botez. Mai mult, percepţiile personale ale autorilor contribuie la zugrăvirea
unei imagini asupra unei personalităţii excepţionale, la care cititorii de azi
nu mai pot avea acces direct.
Textele eseurilor ştiinţifice şi ale scrisorilor către
Vlad Georgescu au fost preluate din ediţiile „Lumea a doua”. Introducere în
comunismologia structurală (Editura Du Style, Bucureşti, 1997), Românii
despre ei înşişi. O cercetare de comunismologie prospectivă (Editura
Litera, Bucureşti, 1992), Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii
est-europeni şi statul naţional comunist) – un punct de vedere românesc
(Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993) şi Scrisori către Vlad
Georgescu (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2003).
Ediţia de faţă a păstrat notele editorilor
anteriori, identificate prin formula n.ed. sau n.red. Intervenţiile
operate de editorul lucrării de faţă au fost tacite, în cazul ortografierii
numelor proprii, sau, în cazul modificărilor de substanţă, au fost marcate prin
formula n.ed. AMC în
interiorul parantezelor pătrate.
De asemenea, spre deosebire de ediţia din anul
1997 a volumului „Lumea a doua”. Introducere în comunismologia structurală
(Editura Du Style, Bucureşti), editorul a optat pentru introducerea notelor în
subsolul paginii, aşa cum se găseau în forma originală a lucrării. Raţiunile
acestei alegeri au ţinut atât de nevoia de a nu afecta cursivitatea textului,
care altfel era fragmentat de paranteze foarte mari, cât şi de uniformizarea
acestuia cu celelalte materiale incluse în volum.
Versiunea în limba română a studiului Relaţiile
dintre guvernul S.U.A. şi România între 1968–1984. O privire independentă de la
Bucureşti, precum şi cea mai mare parte a interviurilor oferite de Mihai Botez
corespondenţilor străini sau unor publicaţii din străinătate („Lupta”,
„Uncaptive Minds”) au fost identificate de editor în fondurile dedicate
României din Arhiva Europei Libere aflată în custodia Open Society Archives de
la Budapesta, Ungaria.
De asemenea, interviul acordat de Mihai Botez lui
Vlad Georgescu, în noiembrie 1985, a fost identificat în Arhiva C.N.S.A.S.
Ţinând cont de faptul că o parte dintre aceste
materiale au fost publicate înainte de 1989, în Occident, şi după 1989, în
România, editorul a încercat să identifice şi să citeze toate publicaţiile unde
au apărut aceste materiale.
Traducerea din limba engleză a interviurilor
acordate de Mihai Botez Televiziunii olandeze (1986) şi publicaţiei „Uncaptive
Minds” (1988) a fost asigurată de editorul lucrării de faţă. Traducerea
textului lui Robert Conquest din capitolul Gânduri despre Mihai Botez aparţine
doamnei Ioana Ieronim.
Acest volum nu ar fi apărut fără strădania, perseverenţa
şi răbdarea doamnei Viorica Oancea, sora matematicianului şi disidentului Mihai
Botez.
Îi mulţumim doamnei Mariana Celac pentru discuţiile
pline de conţinut referitoare la domeniul special al studiilor viitorului,
pentru lămurirea unor aspecte care au ţinut de contextul social şi politic al
anilor 1970–1980, dar şi de activitatea ştiinţifică şi de spiritul lui Mihai
Botez. Discuţiile cu doamna Mariana Celac au fost importante şi în
definitivarea titlului acestei lucrări – „Lumea a doua” şi alte scrieri din
perioada disidenţei solitare (1979–1987). De asemenea, îi mulţumim doamnei
Catherine Durandin, care în iarna anului 2015, ne-a împărtăşit amintirile sale
despre Mihai Botez.
Domnului academician Eugen Simion îi mulţumim
pentru imensa disponibilitate de a publica acest volum la editura Fundaţia Naţională
pentru Ştiinţă şi Artă, locul cel mai potrivit pentru editarea lucrării unui
intelectual de ţinută, aşa cum a fost Mihai Botez.
Totodată, îi mulţumim domnului ministru de externe
Teodor Meleşcanu, care a acceptat să stea de vorbă cu editorul acestei lucrări,
domnului Stelian Dorin Obiziuc, director al Arhivelor Diplomatice din
Ministerul Afacerilor Externe, care ne-a sprijinit în obţinerea informaţiilor
legate de activitatea diplomatică a lui Mihai Botez, şi domnului ministru
consilier Sorin Tănăsescu, care a activat alături de Mihai Botez în cadrul
Misiunii permanente a României la O.N.U.
Istoricilor Mihai Burcea şi Alina Pavelescu, le
mulţumim pentru colegialitatea şi altruismul de care au dat dovadă atunci când
ne-au semnalat şi ne-au pus la dispoziţie materiale care-l vizau pe Mihai
Botez. Domnul Mihai Burcea ne-a facilitat accesul la „Dosarul de cadre” al lui
Mihai Botez, iar doamna Alina Pavelescu ne-a furnizat copii realizate personal
după documentele din Arhiva Radio Europa Liberă, care s-au dovedit foarte folositoare
în completarea documentării pe care editorul o întreprinsese la Budapesta.
În final, dar nu în cele din urmă, mulţumirile
sunt pentru Dan Cătănuş, un „cercetător furnică”, dacă ar fi să reluăm
originala clasificare a profesorului Solomon Marcus, pentru modul în care ştie
să transmită că în cercetarea istorică, ca şi în viaţă, este nevoie de
echilibru, obiectivitate, echidistanţă şi, uneori, chiar empatie.
