România 1945-1989.
Enciclopedia regimului comunist.
Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi
cooperatiste.
Coordonator: Dan Cătănuş
Colectivul de autori: Andrei Alexandrescu, Mioara Anton, Florian Banu, Liviu-Marius Bejenaru, Constantin Buchet, Vasile Buga, Mihail
Bumbeş, Ana-Maria Cătănuş, Dan Cătănuş, Ion Constantin, Brînduşa Costache, Claudiu
Degeratu, Cristina Diac, Felician Duică, Dana Duma, Florin
Georgescu, Alina Ilinca, László Márton, Florin-Răzvan Mihai, Alexandru-Murad
Mironov, Constantin Moraru, Georgiana-Irina Negraru, Csaba Zoltán Novák,
Claudiu Oancea, Gheorghe Onişoru, Petre
Opriş, Cristina Păiuşan-Nuică, G. Podureanu, Bogdan Popa, Narcis
Popescu, Carmen Rădulescu, Alin Spânu, Anita-Diana Sterea, Romina-Gabriela
Surugiu, Florin Şandru, Adelina Oana Ştefan, Florian Tănăsescu, Mihaela
Cristina Verzea, Ion Vorovenci, Florica Vrânceanu Gyarmath
Colecţia ENCICLOPEDII
I.N.S.T., 2012
17X24; 700 p.
ISBN 978-973-7861-77-1
Preţ: 26,11 lei
Descriere:
În anul 2006, în cadrul
Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române
începea un amplu proiect de cercetare având ca obiectiv realizarea unei Enciclopedii
a regimului comunist din România.
Lucrarea de faţă reuneşte rezultatele cercetărilor întreprinse în cea de-a
doua secţiune a acestui program, privind dinamica sistemului instituţional din
perioada 1945-1989 (instituţiile de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste).
Asemeni celorlalte ţări cu
regimuri de tip comunist, sistemul politic din Republica Populară
Română/Republica Socialistă România a fost conceput ca o unitate a partidului,
statului şi organizaţiilor obşteşti. Această unitate avea la bază ideologia
unică marxist-leninistă, convergenţa sarcinilor politice generale, în
conformitate cu care se desfăşura activitatea tuturor instituţiilor şi
organizaţiilor, unitatea principiilor de organizare şi funcţionare a
componentelor sistemului şi, mai presus de toate, conducerea unitară exercitată
de partid.
Principalele componente ale
acestui sistem au fost: Partidul
Comunist Român (respectiv Partidul Muncitoresc Român, între anii
1948-1965); organele puterii de stat,
centrale şi locale (Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat,
Preşedintele Republicii, consiliile populare); organele administraţiei de stat (Consiliul de Miniştri, cu ministerele
şi celelalte organe centrale subordonate acestuia, respectiv comitetele
executive ale consiliilor populare); organele
judecătoreşti; organele procuraturii;
organele cu dublă subordonare, de partid
şi de stat (Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliul Organizării Economico-Sociale, Consiliul
Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale ş.a.); organizaţiile de masă, obşteşti şi cooperatiste (sindicate, U.T.C.,
Consiliul Naţional al Femeilor, Consiliile oamenilor muncii aparţinând
naţionalităţilor conlocuitoare, uniunile de creaţie, A.R.L.U.S., Comitetul
Naţional pentru Apărarea Păcii, asociaţii socio-culturale, U.N.C.A.P, CENTROCOOP, UCECOM etc.); unităţi economice, instituţii
cultural-educative, de cercetare şi învăţământ (G.A.C., G.A.S., S.M.T.,
Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Şcoala „A.A. Jdanov”,
Academia „Ştefan Gheorghiu” etc.); mijloace
de comunicare în masă (Agerpres, „Scânteia”, RadioTeleviziunea Română
ş.a.).
Din 1968, a funcţionat ca organ
politic permanent Frontul Unităţii Socialiste (din 1980, Frontul Democraţiei şi
Unităţii Socialiste), care reunea sub conducerea P.C.R. toate organizaţiile de
masă şi obşteşti, în vederea participării lor la viaţa politică. De asemenea,
pe parcursul anilor 1970, au fost instituţionalizate o serie de organisme cu
rol deliberativ, care se întruneau periodic, precum Congresul consiliilor
populare, Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, Congresul
consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii
ţărănimi, Congresul consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii şi
transporturi ş.a.
În volumul de faţă au fost
incluse 193 dintre aceste instituţii, considerate reprezentative pentru regimul
comunist din România. Unele au fost tratate ca voci distincte, altele au fost
marcate ca voci oarbe şi incluse în cuprinsul unor voci mai generale (de
exemplu, în cadrul Uniunii Generale a Sindicatelor din România au fost tratate
şi precedentele forme de organizare, Confederaţia Generală a Muncii, respectiv
Consiliul Central al Sindicatelor).
De asemenea, au fost incluse în
volum şi principalele partide şi organizaţii politice (inclusiv cele de
opoziţie) care au activat în perioada 1945-1948.
Principalele coordonate urmărite
în descrierea vocilor au fost: identificarea datei de înfiinţare a instituţiei
– eventual, actul normativ aferent – şi a contextului istoric în care a avut
loc evenimentul; obiectivele urmărite de regim şi atribuţiile instituţiei; relaţiile
ierarhice cu alte instituţii; o scurtă descriere a evoluţiei istorice, în
contextul transformărilor din politica internă şi externă a României;
identificarea conducătorilor instituţiei; data până la care aceasta a
funcţionat şi, eventual, în ce s-a transformat.
Lucrarea România 1945-1989. Enciclopedia
regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste reprezintă primul demers editorial de o
asemenea anvergură. Multe din instituţiile incluse în volum fac pentru prima
dată obiectul unei abordări istorice ştiinţifice, în timp ce în alte cazuri
istoriografia de până acum a abordat doar anumite aspecte, focalizate doar pe o
anumită perioadă din existenţa instituţiei respective. Din această cauză, dar
şi datorită faptului că, în transformările de după 1990, arhivele multor
instituţii s-au pierdut ori au fost distruse, misiunea colectivului de
cercetători a fost deosebit de dificilă. Nu de puţine ori, informaţiile
necesare au putut fi strânse doar din documentele oficiale de partid, acte
normative sau prin interviuri cu foşti membri sau angajaţi ai instituţiilor
respective.
Pe de altă parte, chiar în
literatura istorică de profil există numeroase controverse, de la interpretarea
intenţiilor autorităţilor comuniste în înfiinţarea – sau desfiinţarea – unor
instituţii, la indicarea unor date diferite pentru diverse evenimente sau
pentru perioadele în care anumite personalităţi au condus instituţiile în
cauză. Pe cât posibil, aceste informaţii au putut fi corectate în lucrarea de
faţă. Rămân însă în continuare cazuri care nu vor putea fi rezolvate decât prin
cercetări istorice viitoare.
Responsabilitatea pentru
originalitatea şi acurateţea informaţiilor revine în totalitate autorilor.
Articolele din Enciclopedie
conţin o bibliografie sintetică, structurată astfel: fonduri de arhivă,
legislaţie, volume şi articole (ordonate alfabetic, după autori), colecţii de
periodice, interviuri, surse internet. De asemenea, fiecare articol este
însoţit de o listă cu vocile înrudite tematic (cross-references) din volum.
În selectarea ilustraţiilor
utilizate în articole s-a urmărit cu precădere evidenţierea unor aspecte din
activitatea instituţiei analizate, figuri de conducători, sediul instituţiei,
publicaţii editate de aceasta. Legenda ilustraţiei a fost redusă la
informaţiile esenţiale, fiind indicată totodată şi sursa fiecărei fotografii.
Realizarea Enciclopediei a
reprezentat un amplu efort de colaborare multi-instituţională. Astfel, între
autori se regăsesc, pe lângă cercetătorii I.N.S.T., cercetători şi cadre
didactice din mari centre universitare (Universitatea Bucureşti
- Facultatea de Istorie, Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării,
Şcoala
Doctorală de Ştiinţă Politică; U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” -
Facultatea de Film; Universitatea „Spiru Haret” - Facultatea de Relaţii Internaţionale,
Istorie şi Filosofie, Facultatea de Sociologie-Psihologie; Academia de Studii
Economice; University of Pittsburgh; Şcoala Naţională de Antrenori), institute
de cercetare (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Cercetări
Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, European
University Institute - Florenţa), muzee (Muzeul Naţional de Istorie a României), filiale
ale Arhivelor Naţionale ale României (Serviciul Judeţean Mureş, Biroul Arhive
Economice - Bucureşti), Banca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană
Bucureşti, Camera Deputaţilor, Consiliul
Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Societatea Română de
Televiziune. Tuturor acestor colegi le aducem pe această cale mulţumirile
noastre.
De asemenea, trebuie să remarcăm
sprijinul oferit de colegii noştri din I.N.S.T. în parcurgerea diverselor etape
editoriale: identificarea şi selectarea fotografiilor (Florin Răzvan Mihai,
Carmen Rădulescu, Florin Şandru), machetă text (Iuliana Dumitrescu), listă cu
vocile înrudite tematic (Cristina Diac), redacţie, listă abrevieri, corectură
bibliografie, machetă finală (Ana-Maria Cătănuş), lectori (Vasile Buga,
Ana-Maria Cătănuş, Cristina Diac).
În sfârşit, dar nu în ultimul
rând, exprimăm pe această cale recunoştinţa noastră tuturor celor care au
contribuit, prin observaţiile făcute pe marginea unor articole sau prin
furnizarea unor informaţii ori fotografii, la realizarea volumului de faţă:
Florin Abraham, Florian Banu, Vasile Buga, chestor-şef Ioan Buda, Mihai Burcea,
Domnica Ciobănescu, Brînduşa Costache,
Ioan Drăgan, Felician Duică, ambasador Florea Dumitrescu, ambasador Nicolae
Ecobescu, Florin Georgescu, Ştefan Hangiu, Cornel Ilie, Alina Ilinca, László
Márton, Silviu Moldovan, Irina Negraru, Csaba Zoltán Novák, Dorina N. Rusu, Gheorghe Oancea, Gheorghe Stroe, Ioan Todea, Ioan Toma, Ilarion Ţiu.
Lista termenilor incluşi în volumul România 1945-1989. Enciclopedia regimului
comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.
Editura Cartea Rusă
Editura Politică – vezi Partidul Comunist Român
„Era Socialistă” – vezi „Lupta de clasă”
Federaţia Naţională a Tineretului Democrat din
România
Festivalul Naţional al Educaţiei şi Culturii
Socialiste „Cântarea României”
Formaţiunile de luptă patriotice – vezi Gărzile
Patriotice
Frontul Democrat Universitar – vezi Uniunea
Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Republica Socialistă România
Frontul Democraţiei Populare
Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste – vezi
Frontul Unităţii Socialiste
Frontul Naţional Democrat
Frontul Plugarilor
Frontul Unităţii Socialiste
Gărzile Muncitoreşti – vezi Gărzile Patriotice
Gărzile patriotice
Gospodărie Agricolă Colectivă
Gospodărie Agricolă de Stat
Guvernul R.S.R. – vezi Consiliul de Miniştri al
R.P.R./R.S.R.
Institutul de Istorie a Partidului - vezi
Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R.
Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de
pe lângă C.C. al P.C.R.
Institutul de Studii Româno-Sovietic
Institutul pedagogic „Maxim Gorki”
Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu
Străinătatea
Întovărăşire agricolă
Întreprindere Agricolă de Stat (I.A.S.) – vezi
Gospodărie Agricolă de Stat
Întreprindere de Mecanizare Agricolă (I.M.A.) –
vezi Staţiune Agricolă pentru Maşini şi
Tractoare (S.M.T.)
Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu“
Şcoala superioară de ştiinţe sociale „A.A. Jdanov”
